SE-NGÂNĂ ZIUA-N CARAIMAN

Zăpada s-a înroșit,
E-o lavă înghețată
Pe un munte-abia trezit,
Din dimineți creată.

 

Se uită el la sine...
O avalanșă-i curge
Și văile-i par pline
Cu lacrimi mari de sânge.

 

Mirat de-așa culoare
Își face-n frunte-o cruce,
Sperând să fie-n stare
Să o mai poată duce.

 

Cu stânci, de ger crăpate,
Tot mai cărunt, an după an,
Își ia pădurea-n spate...
Se-ngână ziua-n Caraiman!