Fără ea, o sferă
se va rupe-n două,
luna plină nu ar fi,
Numai lună nouă.

 

Fără ea, arborii,
Foșnetul și-ar pierde,
Mugurii din brațe,
Leagănul cel verde.

 

Fără ea, pământul
N-ar mai vedea cerul,
Nici valul n-ar găsi
Mărilor misterul.

 

Orb soarele ar fi,
Știrea în neștire,
Și viaț-ar deveni
Moartă-n nemurire.

 

Fără ea, cuvântul
Uită-n gând ideea
Și totul ar muri
De n-ar fi FEMEIA!