Când simt că șchioapătă pământul,
Abia pășind pe-a sa orbită,
Când oscilează-n gând cuvântul
Și-a se rosti încă ezită,
Când e pe-afară-nourare
Și-anunță toaca o furtună,
Când aerul mai dens îmi pare
Și-n tâmple zbuciumul se-adună,
Când timpul curge cu fluență
Lăsând trecutul mărturie,
Cobor din suflet o esență
Ca s-o înalț în poezie.