DULCE GRAI

În cuvinte ne curg doine
Și în Prut veacuri de lacrimi
Izvorâte-n triste patimi
Și-n grădini udate-n moine.

 

Fire-n iarbă răvășite
Suntem, fără voie, arbitrar,
Despărțiți de un hotar
Stabilit de minți smintite.

 

Pe-a lor tâmple purtând cerul
Și-n cuvânt doinirea limbii,
Ne-au crescut din firul ierbii
Eminescu și Vieru,

 

Spre-a fi uniți, cum e firesc,
Un vis ce-l dăm să-l poarte
Copiii noștri mai departe,
Prin graiul dulce, românesc.

 

 

Poezie din volumul ”Geometrii de suflet”,

al scriitoarei SIMONA MIHUȚIU