Când norii negri cu lacrimi de fum
Se strecoară să-mi plouă sub pleoape
Vă simt aievea, părinții mei dragi,
Și aproape! Atât de aproape!

 

Când bucuria mă luminează
Și strălucirea vieții mă-ncape,
V-aud în corul ceresc fredonând
Și cântul mi se pare aproape.

 

Când din uimirea unor cuvinte
Cioplesc filă cu filă o carte
Vă aduc lângă mine și-mi sunteți
Aproape... Și atât de departe...