Simona Mihuţiu – „Povestiri de la Senior Help”

 

– cronică de Victor Rusu

    

       „Mereu şi mereu ne este dat să luăm act de realitatea deconcentrantă a difuzării cărţii şi revistelor de cultură şi literatură, ori de câte ori, întâmplător, intrăm în posesia unei cărţi a unui autor despre care nu ştiam nimic, cu toate că suntem buni, pasionaţi cititori şi iubitori de literatură sau chiar critici şi istorici literari. Şi este firesc să avem asemenea surprize, pe cât de plăcute, pe atât de generatoare de reflecţii şi atitudini critice, în condiţiile inexistenţei unui sistem unic, naţional, instituţionalizat, de difuzare a cărţii şi presei, revuisticii de cultură, artă şi literatură.

 

       Un asemenea moment am avut când, printr-un concurs fericit de întâmplări, am primit prin poştă volumul „Povestiri de la Senior Help”, expediat de autoarea lui, doamna Simona Mihuţiu, căreia îi mulţumesc şi pe această cale pentru bunăvoinţa şi amabilitatea de care a dat dovadă, dar şi pentru faptul că ne-a prilejuit să aflăm mai multe despre literatura, arta şi cultura din toposul valoros de creaţie din jurul oraşului Oradea.

 

       Dintr-o lapidară notă, tipărită chiar pe pagina de gardă (pe verso) aflăm despre Simona Mihuţiu că s-a născut la Codlea, judeţul Braşov, a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca şi este de profesie medic oncolog.

A publicat deja trei romane, un volum de proză scurtă, două de poezii, precum şi în numeroase antologii şi reviste de cultură, artă şi literatură, obţinând mai multe distincţii şi premii. Din anul 2022, este redactor la revista „Vatra Veche”.

 

       Două comentarii simt nevoia să fac, în legătură cu aceste succinte date biobibliografice. Primul cu referire la cât de uşor putem aluneca în capcana unor prejudecăţi, mai explicit, să socotim cu supeficialitate şi suficienţă că, în cazul unei asemenea autoare, este vorba doar de un simplu hobby, deci despre un amatorism cel mult onorabil. Al doilea comentariu despre faptul că un intelectual de primă mărime şi un scriitor de valoarea şi prestigiul unanim recunoscut, cum este redactorul şef al revistei „Vatra Veche”, Nicolae Băciuţ, nu avea cum să-şi permită actul unei selecţii incorecte, nejustificate de valoarea reală, de talentul doamnei Simona Mihuţiu.

       Revenind la text, la volumul „Povestiri de la Senior Help”, facem ab intio precizarea că noi nu-l clasificăm la povestiri, la proză scurtă, ci la genul proteic, la roman, aserţiune critică în favoarea căreia aducem următoarele argumente: scrierea configurează un topos epic, acţiunea desfăşurându-se într-un singur loc, la azilul de bătrâni „Senior Help”, iar personajele trec dintr-o povestire în alta, participă activ, semnificativ, la trama tuturor „povestirilor”.

Termeni și condiții