Foto: Lia Tătar

DE CE-I ATÂTA GRABĂ?

Se-aud scrâșnete de roți, metalic vibrând,
Și-un pufăit greoi în momentu-n care
Locomotiva se pune în mișcare
Întocmai ca timpul, neuniform mergând.

Pe culoare este-o mare viermuială,
Nu există spațiu pentru fiecare,
Unii dau din coate, pe-alții-n cot îi doare,
E-o lume care ne pare ireală.
 
Câțiva dau năvală, vor la prima clasă,
Sunt tineri care-aleargă cu viteză mare,
Copiii se-agită, plâng și nu au stare,
Adulții privesc, deja nu le mai pasă.

Bătrânii își picură tăcerea-n barbă,
Visează s-ajungă-n următoarea gară,
Aruncă spre ceilalți o privire-amară,
Mirându-se: „De ce-i atâta grabă?”

 

Poezie a scriitoarei Simona Mihuțiu, din Antologia

„Glasul roților de tren” de George Terziu (editura Inspirescu)

Imagine gratuită de pe pixabay.com

Întoarcere la pagina de Poezie

Volumul de poezii ”Geometrii de suflet” al Simonei Mihuțiu se poate achiziționa online de pe libris.ro, carturesti.ro sau librarie.net.