Simona Mihuțiu
foto: Lia Tătar
Cronici, recenzii:
În anotimpul bujorilor...
În anotimpul bujorilor, minunatelor flori cu petale de mătăsoase, cu formă delicată, cu nuanțe romantice, care înnobilează luna mai, am trăit bucuria de a primi din partea doamnei Simona Mihuțiu, doctor de suflete, cum o numesc eu, două volume de proză scurtă: ,,Povestiri de la Senior Help" și ,,Când întâmplările te găsesc".
Nu e pentru prima dată când primesc asemenea neprețuite daruri. Le-am citit, le-am simțit, le-am picurat cu propriile emoții, am creat un fel de intimitate între mine și hârtie, un fel de relație senzuală între cuvintele pe care le citesc și cele care țâșnesc din mintea mea și am simțit dorința de a împărtăși doar câteva gânduri despre derularea întâmplărilor culese din viața unor trăitori pe Terra...
O să vă mire, dar citind ,,Povestiri de la Senior Help", am făcut o paralelă cu sadovenianul ”Hanul Ancuței". Locul hanului cu aspect de cetate, situat la o întretăiere de drumuri, un topos în care se derulează istorii relatate de niște drumeți poposiți întâmplător, este luat de azilul situat la intersecția dintre azi și un mâine incert, dintre viață și moarte, un spațiu în care se desfășoară sau la care se raportează întâmplările celor 15 locatari eterogeni, social și profesional, care ascund povești de viață într-o diversitate care duce spre același numitor comun - SINGURĂTATEA - această materie primă a reflexivității.
Autoarea dovedește alese însușiri de prozatoare, impunând un stil bazat pe un limbaj simplu, elegant, lesne de înțeles pentru un segment amplu de cititori.
Același talent se remarcă și în arta portretului, în surprinderea trăsăturilor fizice ale personajului. Iat-o pe nana Ileana , prezentată de doamna Stanca!
”Purta o năframă, căscănea îi zicea ea, pe care și-o tot înnoda și deznoda sub bărbie. Ținea capul plecat și doar când și-l ridica, îi puteai zări tristețea. Era un soi de tristețe aparte, împletită cu înțelegere și acceptare și cu încă ceva nedefinit, care, ulterior se dovedise a fi sentimentul de rușine că trebuia să-și petreacă ultimii ani printre străini."
Desigur, portretul moral este extrem de bine sugerat.
Imagine gratuită de pe pixabay.com
Așa cum îi stă bine unei narațiuni, se ia de mână cu descrieri de natură, pictate cu vorbe simple și armonioase.
”Era o dimineață plăcută de toamnă, nici prea răcoare, nici prea cald. Pomii din grădină aveau deja o suavă beteală roșiatică pe frunze. Se ițeau ici-colo brândușele de toamnă și înfloreau crizantemele și daliile plantate și îngrijite de nana Ileana, de parcă natura încerca să te convingă că mai are resurse de a oferi frumusețe."
Vreau doar să vă invit la lectură, nu, să vă dezvălui prea mult.
Cealaltă carte, ”Când întâmplările te găsesc" - pagini de umor- pe care eu am numit-o ”pastile de haz și voie bună”, care te călătoresc spre înapoia vârstei, spre anii în care gafele nu erau răutăți, când naivitatea nu era prostie, când șăgălniciile erau iertate. Tonice povestiri! Cu umorul la purtător!
Spirit elevat, cu o mare deschidere către cultură, ”ambasadoare culturală", doamna Simona Mihuțiu a demonstrat încă o dată că a petrecut timp îndelungat în templul învățăturii, că a strecurat în buzunarul inimii muze, trăiri și iubire, fantezii creatoare de viață, lacrimă și zâmbet, un strălucitor curcubeu. Că și-a semnat un bilet pentru eternitate!
Vă mulțumesc din suflet, doamnă Simona Mihuțiu, pentru darul prieteniei!
Maria Sandu
Păreri ale cititorilor puteți citi AICI
Cărțile Simonei Mihuțiu sunt publicate la Editura Total Publishing și pot fi cumpărate online de pe libris.ro, carturesti.ro și librarie.net.